Sunt sigur ca toti ati trecut macar o data in viata prin "acea stare", acea stare in care te simti foarte ciudat..starea aia in care nu ai chef de nimic, acea stare cand ati vrea pur si simplu sa va derulati viata mai inainte ca pe un film pana ce scapati de ea.
Pentru mine aceasta stare este straina..cu toate ca m-a lovit! M-a lovit si pe mine aceasta stare de spirit de tot rahatul( scuzati expresia, dar chiar asa e). Nici nu am chef sa scriu, ma mira faptul ca scriu chiar acum. Nu am chef sa scriu mai departe...ca si cum as fi alta persoana. Sper sa-mi treaca cat de curand.
Astept totusi clipa in care voi realiza ce naiba a fost cu mine...sau poate ca stiu deja si nu vreau sa recunosc? E chiar atat de greu sa admit un lucru atat de banal? Nu pot...de ce?...habar nu am. Din orgoliu? Nu cred...poate nu vreau sa recunosc nici asta. Din alte motive? Probabil ca voi afla intr-o buna zi, pana atunci, v-am lasat.
